ING Bank estimează o contracţie a PIB-ului României de 6,6% în acest an

ING Bank preconizează o contracţie de 6,6% pentru economia României în 2020, cu o scădere puternică în cel de-al doilea trimestru din an, urmat de o revenire relativ rapidă, în formă grafică de V, dar mai lentă decât anticipată anterior, se arată în cel mai recent raport al băncii.

„Realitatea crizei Covid-19 va lovi puternic în economia reală. Vedem o contracţie de 6,6% în 2020, cu un trimestru secund de uitat, urmat de o revenire în formă de V mai puţin pronunţată decât cea prognozată anterior”, arată Valentin Tătaru, economist la ING Bank, citat de Mediafax.

În condiţiile în care abia acum două săptămâni ING estima o scădere economică de doar 0,9% în acest an, Tătaru recunoaşte că „în aceste vremuri turbulente, prognozele economice au devenit o ştiinţă din ce în ce mai puţin exactă decât era înainte”, el adăugând că situaţia este una fără precedent în care aproape toate sectoarele economice se închid brusc.

„Deşi nu avem foarte multe date pentru a evalua impactul economic, primele estimări pe care le primim din indicatorii de încredere şi de la actorii economici converg spre aceeaşi concluzie: într-un termen de doar câteva săptămâni vom înregistra o contracţie care în mod normal ar fi durat câţiva ani negativi să se materializeze. Având în vedere că o contracţie de -4,0% în Germania a devenit recent cel mai optimist scenariu şi că Franţa pierde echivalentul a 3% din PIB în fiecare lună de închidere (a economiei), este improbabil ca poziţia României să arate mai bine”, spune Valentin Tătaru.

Contracţia PIB va începe astfel încă din primul trimestru al anului cu o scădere de -1,3% a economiei în raport cu ultimul trimestru din 2019 (+1,7% vs. trim. I 2019), în ciuda unor prime două luni probabil puternice în ceea ce priveşte activitatea economică, arată economistul.

Contracţia se va accentua în trimestrul al doilea din cauza măsurilor şi restricţiilor aplicate pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Astfel, ING anticipează o scădere masivă a PIB de 19,7% în trimestrul II din acest an vs. trimestrul I (-19,1% vs. trim II din 2019), principala contribuţie negativă la creşterea economică venind din industrie şi comerţ.

Scenariul presupune că o redeschidere graduală a economiei va începe în finalul lunii mai. De la finalul lunii iunie se prefigurează apariţia condiţiilor optime pentru reluarea activităţii motoarelor de creştere, avansul PIB fiind estimat la +17,0% în trimestrul III în raport cu trimestrul I. Creşterea masivă se datorează în principal efectului de bază, adică se porneşte de la o bază mică.

Dinamica an/an va rămâne în schimb puternic negativă la -5,9%, arată Tătaru. Creşterea în trimestrul IV va fi pozitivă, de 4,4% în raport cu trimestrul III, dar în acelaşi timp cu 3,2% mai mică decât cea din trimestrul IV din 2019. Economia va accelera ulterior, iar PIB-ul este estimat să crească cu 7,1% în 2021.

În ceea ce priveşte deficitul fiscal, ING Bank arată că acesta se va încadra în intervalul larg de 7-9% din PIB, în funcţie de dinamica PIB care este dificil de estimat. Evoluţia deficitului public va depinde de asemenea de cum va evolua nivelul încasărilor la bugetul general consolidat în situaţia actuală, fără precedent.

Valentin Tătaru mai indică că politica Băncii Naţionale va continua să fie concentrată pe menţinerea stabilităţii cursului de schimb euro/leu şi astfel nu vor mai fi aplicate alte reduceri „agresive”de dobânzi. Totuşi, punctează economistul, „în măsura în care presiunile pe curs (sau lipsa lor) vor permite, credem că dobânda-cheie ar putea ajunge la 1,50% până la finalul anului cu acelaşi coridor de ±0,5 puncte procentuale în jurul ratei dobânzii de politică monetară”.

O altă mişcare a BNR aşteptată de ING Bank este reducerea rezervelor minime obligatorii deţinute de bănci cu cel puţin 2%.

„Credem că rata rezervelor minime obligatorii pentru valută şi RON va fi redusă cu cel puţin 2% fiecare. Ne menţinem prognoza pentru cursul euro/leu la 4,8800 şi inflaţia la 2,5%. Una peste alta, credem că BNR este capabilă să ţină lucrurile sub control graţie rezervelor sale valutare încă mari, dar presiunile ca ceva să cedeze vor rămâne (constante)”, concluzionează Valentin Tătaru.